Nouă organizaţii importante din industria de tehnologie au semnat recent, cu ocazia Conferinţei de Securitate de la Munchen, o chartă care identifică zece zone de acţiune privitoare la politica internaţională de securitate cibernetică. Denumită Charter of Trust, iniţiativa are în frunte compania Siemens şi cere guvernelor să înfiinţeze ministere dedicate şi directori guvernamentali de securitate, să apeleze la certificări independente de securitate pentru infrastructuri critice, la instalarea de controale de securitate pentru Internet of Things (IoT) şi la elaborarea de reguli şi standarde drastice pentru creşterea gradului de încredere în măsurile de securitate cibernetică, cu efect imediat în intensificarea progreselor digitizării la scară socială.
Pe lângă Siemens, carta a fost semnată de nume mari din economia mondială precum Airbus, Allianz, Daimler Group, IBM, NXP, Deutsche Telekom şi gazda, Munich Security Conference. “Încrederea că securitatea datelor şi a reţelelor la nivel public este garantată constituie un element cheie al transformării digitale,” se scrie în comunicatul emis cu ocazia lansării iniţiativei. “De aceea va trebui să facem lumea digitală mai sigură. A sosit vremea acţiunii, nu doar la nivel individual, ci în colaborare cu parteneri puternici care sunt lideri pe piaţa lor de profil. Sperăm ca şi alte firme de renume să ni se alăture în acest demers al nostru.”
Carta detaliază zece zone de acţiune din domeniul securităţii cibernetice unde autorităţile publice şi companiile private trebuie să devină tot mai active. De asemenea, carta face apel la asumarea măsurilor eficiente de securitate la cele mai înalte niveluri publice şi private, prin înfiinţarea unor ministere dedicate în cadrul guvernelor şi a unor directori de securitate cibernetică în cadrul companiilor. De asemenea, carta cere tuturor părţilor interesate să efectueze certificări obligatorii şi independente ale securităţii pentru sisteme şi infrastructuri critice, acolo unde se pot naşte cele mai periculoase situaţii, aşa cum va fi cazul maşinilor autonome sau al roboţilor din viitorul apropiat, care vor interacţiona direct cu oamenii în cursul proceselor de lucru.
De asemenea, carta susţine ideea ca funcţiile de securitate şi protecţie date să fie preconfigurate în cadrul tehnologiilor care vor apărea, iar reglementările de securitate cibernetică să fie incorporate în acordurile comerciale de liber schimb. De asemenea, semnatarii cartei fac apel la depunerea de eforturi mai mari pentru înţelegerea securităţii cibernetice prin intermediul programelor de instruire la scară largă şi al educaţiei continue, precum şi prin intermediul iniţiativelor internaţionale.
Conform Agenţiei de securitate cibernetică a Uniunii Europene, Enisa, atacurile informatice au cauzat în anul 2016 daune totalizând 560 miliarde euro la nivel global. În cazul unor ţări europene, daunele produse au echivalat cu 1,6% din PIB-ul naţional. Într-o lume digitală, semnatarii iniţiativei remarcă faptul că ameninţările cibernetice vor creşte încontinuu, mai ales că în 2020 numărul de dispozitive conectate la Internet este aşteptat să depăşească 20,4 miliarde, conform firmei de cercetare Gartner.
