Scriu de multă vreme pe tema părţii malefice a instrumentului global numit IT şi a modului în care acest instrument poate ajunge să definească vieţile oamenilor de pe întreaga planetă.
Au fost şi sunt oameni care mă numesc defetist şi duşman al tehnologiei, doar pentru faptul că nu achiesez tropăind din picioare de fericire şi nerăbdare la bucuria stârnită de cine ştie ce nouă aplicaţie de măsurat pe telefonul mobil sănătatea colonului prin presiunea gazelor acumulate în abdomen sau de avansul continuu şi inexorabil al automatizărilor.
Însă când o firmă IT de renume internaţional precum Kaspersky Lab face nişte previziuni pe termen de 30 de ani cel puţin… şocante, aş zice eu, lucrurile par să se schimbe. Nu în sensul în care a avea dreptate reprezintă o satisfacţie, ci mai degrabă în sensul în care o confirmare de la un asemenea nivel poate avea darul de a genera o acţiune de prevenire pe scară largă.
Ce afirmă, mai exact, experţii de la Kaspersky Lab în previziunile lor? În primul rând, că omenirea a intrat în era robotizării. „Oamenii vor lucra pentru a îmbunătăți software-ul roboților și industria IT va fi necesară tuturor companiilor care vor dezvolta programe pentru roboți, similar modului în care dezvoltă acum aplicații pe care utilizatorii le descarcă și le instalează”, spun ei.
În al doilea rând, aceiaşi experţi susţin că într-o oarecare măsură, barierele dintre roboți și oameni vor fi neclare. Transplanturile vor utiliza organe artificiale controlate electronic, iar amplasarea protezelor va fi o procedură chirurgicală de rutină. Nanoroboții vor putea fi introduși în corpurile oamenilor pentru a livra medicamente celulelor moarte sau pentru a efectua operații minore. Senzori special instalați vor monitoriza sănătatea oamenilor și vor transmite datele către un mediu de stocare în cloud, care să fie accesat de medicul personal. Toate acestea pot determina o creștere considerabilă a speranței de viață.
În al treilea rând, în viitor, producția anumitor elemente nu va mai fi necesară. În locul acestora, imprimantele 3D vor ușura producția rapidă a lucrurilor, de la obiecte necesare în casă precum vase și haine, până la cărămizi pentru construcția unei alte clădiri. Că o astfel de previziune este deja poveste veche reprezintă un cu totul alt subiect.
Însă pe mine, personal, o altă previziune m-a atras şi m-a amuzat, cu amărăciunea de rigoare. Ce se spune în cadrul ei?
„Oamenii vor locui în case inteligente în care toate necesitățile lor de confort vor fi automatizate. Software-ul care va administra întreaga casă se va ocupa de menținerea consumului optim de energie, apă, mâncare, de consumul de provizii și de reaprovizionare”. Iar acum vine partea cea mai interesantă: „Singura grijă a rezidenților va fi să se asigure că există suficienți bani în conturile bancare pentru a plăti facturile”.
Până la urmă, de fapt, toate aceste previziuni, care deja încep să devină realitate cotidiană, se rezumă la o singură suită de întrebari: Cine plăteşte factura? Cum şi cu ce mijloace? Caracterul oricărei revoluţii de a-şi ucide iniţiatorii se verifică indubitabil şi în cazul revoluţiei informatice. Cu deosebirea că aici iniţiatorii sunt oamenii. Nici nu mai contează că vorbim de oameni ca persoane individuale sau de oameni ca şi conducători de companii lacomi de bani, putere şi influenţă. Astfel stând lucrurile, parcă ar fi de bun simţ ca, măcar în parte, omenirea să renunţe la expresii de genul “Viitorul sună bine”. Nu?
