Un recent raport Deloitte legat de tendinţele tehnologice ale anului 2015 aduce la lumină câteva aspecte extrem de interesante privind forţa de muncă umană şi evoluţia ei în perspectiva viitorului apropiat. De pildă, accentuarea sărăciei din punct de vedere al talentelor tehnice a ajuns deja un motiv de îngrijorare serioasă în multe domenii industriale.
Oamenii care şi-au dezvoltat abilităţile necesare se apropie de vârsta pensionării. În plus, organizaţiile se văd acum confruntate cu găsirea de talente potrivite în contextul apariţiei unor tehnologii de natură disruptivă.
Pe scurt, conform raportului, ca să facă faţă unor astfel de provocări, organizaţiile vor trebui, cel mai probabil, să cultive o nouă specie umană, ad-hoc botezată “lucrătorul IT al viitorului”, cu obiceiuri de muncă, stimulente şi aptitudini complet diferite de cele cerute în ziua de azi.
Nici numerele nu lucrează în favoarea aplanării unei astfel de situaţii. De pildă, se anticipează că până în anul 2025 aproximativ 75% din angajaţi vor proveni din cadrul aşa-numitei generaţii a mileniului (persoane născute după 1983). Până în anul 2020, membrii generaţiei numite Baby Boomers (persoane născute în anii 1960) vor începe să se pensioneze masiv, lăsând în urma lor peste 31 de milioane de slujbe deschise în domeniul tehnologic. Mai mult, acest domeniu va continua să fie lovit de inegalitate din punct de vedere al sexelor – doar 30% din slujbe fiind ocupate de femei.
Când vine vorba despre estimări, raportul Deloitte este şi mai sumbru. Concret, pentru perioada 2012-2022 este previzionată o creştere anuală a numărului de slujbe din zona ştiinţă, inginerie tehnologică şi matematică aplicată de circa 17%, în vreme ce pentru alt gen de slujbe creşterea la nivel global este previzionată a nu depăşi 9%.
Cele mai mari rate de creştere a numărului de slujbe sunt estimate a se manifesta în zona analiştilor de sistem (25%), a dezvoltatorilor de aplicaţii (23%), a dezvoltatorilor de sisteme (20%), a specialiştilor în suportul tehnic (20%) şi, nota bene, a analiştilor experţi în securitatea informaţională (37%!).
Mai mult decât atât, Deloitte anticipează că noul lucrător în domeniul IT va trebui să dezvolte şi altfel de competenţe decât cele tehnice, funcţionale şi creative. Astfel, el va trebui să înveţe elemente de psihologie comportamentală, de design grafic, de scriitor SF (!), de artist şi, nu în ultimul rând, de antropolog cultural.
Concluzia nu poate fi decât una singură: IT-istul viitorului va trebui să fie un holistic desăvârşit. În fond, nici nu ar fi de mirare. Câtă vreme IT-ul va reprezenta tot mai mult blatul tortului numit activitate economică umană, cei care susţin alcătuirea acestui blat nu pot fi altfel decât omnivalenţi.
