Cu ocazia recentului eveniment Oracle Cloud Day, audienţei i-au fost prezentate câteva hărţi foarte interesante legate de distribuţia la scară naţională a forţei de muncă şi a categoriilor de activităţi din domeniul IT.

O primă hartă nu prezintă nimic nou faţă de ceea ce se ştia deja. Este vorba de harta oraşelor în care sunt prezente actualmente companii multinaţionale de IT&C. Pe hartă se poate vedea clar consolidarea prezenţei manifestată în anii recenţi în Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca. Cel mai interesant punct al hărţii este reprezentat de consolidarea importanţei Iaşiului ca şi punct de referinţă al activităţii.

O a doua hartă se referă la harta serviciilor IT de tip shared. Din nou, dacă oraşe precum Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca sau Iaşi nu reprezintă o noutate, date fiindaptitudinile legate mai ales de capacităţile lingvistice şi tehnice ale angajaţilor din astfel de centre urbane, oarecum surpinzătoare este ascendenţa Braşovului, care, în termeni de număr de companii care furnizează astfel de servicii şi angajează forţă de muncă locală, a ajuns să depăşească Clujul şi să se bată de la egal la egal cu Timişoara sau Iaşiul.

În fine, cea mai interesantă pare a fi o a treia hartă, care se referă la principalele aptitudini ale forţei de muncă, după oraşele în care este ea concentrată. Pe această hartă se poate vedea clar că oraşele IT tradiţionale precum Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca sau Iaşi îşi consolidează permanent importanţa. În acelaşi timp, apariţia Braşovului şi, mai ales, a oraşului Râmnicu-Vâlcea ca potenţiale hub-uri IT în România ar trebui să dea de gândit multora (chiar dacă Râmnicu-Vâlcea s-a făcut remarcat, în anii recenţi, prin concentrarea de cazuri de infracţionalitate cibernetică, o zonă gri de activitate IT, dar care, până la urmă, reprezintă tot o demonstraţie de talent).

Hărţile mai sus menţionate arată, cu puterea exemplului, faptul că România are capacitatea de a deveni o forţă internaţională în zona IT&C. Iar emergenţa unor oraşe relativ mici ca dimensiuni, precum Braşovul sau Râmnicu-Vâlcea, demonstrează că talentele sunt răspândite pretutindeni la scară naţională.
Acest fapt ar trebui la modul cel mai serios să tragă un imens semnal de alarmă tuturor celor interesaţi de domeniu şi în general de viaţa economică şi socială din România asupra nevoii de elaborare, în al treisprezecelea ceas, de planuri de acţiune concrete care să transpună în realitate strategia deja existentă, dar lăsată undeva într-un sertar, de prioritizare a IT-ului ca domeniu fundamental de creştere economică pentru România.

de Bogdan Marchidanu