Un anumit tipar de comportament spune că orice adevăr dur şi orice realitate tristă poate fi prezentată la modul optimist. Că orice lovitură încasată ar putea, teoretic cel puţin, să fie privită ca pe un imbold de schimbare spre alte orizonturi. Ei bine, din punctul meu de vedere cel puţin, cam aceasta a fost mentalitatea care a stat la baza întocmirii celei de-a treisprezecea ediţii anuale a Cartei Albe a IMM-urilor, eveniment devenit deja emblematic pentru mediul de afaceri din România şi găzduit de autorul acestei lucrări, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România.
“Per ansamblu, rezultatele arată un oarecare progres în zona întreprinderilor mici şi mijlocii, a întreprinzătorilor şi a percepţiei lor legate de evoluţia mediului de afaceri, cu orientare mai ales către viitor,” declara, cu ocazia evenimentului de lansare, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului şi coordonator principal al lucrării.
Ce spun însă cifrele rezultate din chestionarea mediului privat de afaceri şi prezentate în cadrul evenimentului? De pildă, ele spun că doar 14% dintre respondenţi afirmă în 2015 că mediul economic din România este favorabil afacerilor, faţă de 20% în 2014. Un alt grafic extrem de semnificativ arată că în privinţa oportunităţilor în afaceri ale IMM-urilor în 2015 faţă de 2014, piaţa se caracterizează deja prin lehamite şi tristeţe, întrucât toate oportunităţile tradiţionale (cum ar fi creşterea cererii pe piaţa internă, realizarea de parteneriate de afaceri sau penetrarea pe noi pieţe) înregistrează scăderi între câteva procente şi chiar zece la sută (aşa cum este situaţia în cazul obţinerii unui grant)! Cu o singură excepţie, care prin singularitate devine emblematică:
Utilizarea de noi tehnologii, ca oportunitate de afaceri, cunoaşte o creştere de peste cinci la sută, de la 26% în 2014 la 31% în 2015.
Astfel de rezultate nici nu pot fi surprinzătoare în condiţiile în care, un grafic mai jos, principalele dificultăţi cu care se confruntă IMM-urile în acest an nu mai sunt cele tradiţionale, precum inflaţia sau corupţia, ci birocraţia, fiscalitatea excesivă şi controalele excesive ale autorităţilor. Un teren ideal pregătit pentru sufocarea lentă, chiar dacă, la modul oficial, situaţia e roz şi Mickey Mouse zburdă printre jaloanele economiei.
Să mai fie, aşadar, de mirare că peste 82% din IMM-uri au ca modalitate principală de finanţare autofinanţarea, fapt care blochează, prin însăşi natura lui, dezvoltarea şi elaborarea de strategii? Sau că doar 6% din IMM-uri (faţă de 11% anul trecut) îşi mai permit să se gândească la strategii de dezvoltare pe perioade între trei şi cinci ani? Sau, în fine, că doar 15% din IMM-uri au înregistrat performanţe economice mai bune în 2014 faţă de anul anterior?
De ce este emblematică utilizarea de tehnologii noi ca oportunitate de afaceri în acest întreg peisaj, caracterizat de nuanţe destul de cenuşii? Deoarece aceste tehnologii noi sunt în mare parte legate de IT sau de componente ale IT-ului. În cadrul Cartei Albe apar, de altfel, pentru prima dată menţiuni legate, de pildă, de utilizarea cloud computing şi a altor modele de business în rândul IMM-urilor din România ca tehnologie nouă, care poate fi socotită drept o oportunitate de dezvoltare, dacă nu măcar de supravieţuire. Dacă o singură astfel de floare este suficientă pentru colorarea peisajului reprezintă o cu totul altă discuţie, pentru un alt moment.
de Bogdan Marchidanu
