Conform lui Antonio Missiroli, secretar general adjunct NATO pentru provocări la adresa securităţii, organizaţia va ajunge la capabilităţi operaţionale complete în termeni de securitate cibernetică până în anul 2023. Organizaţia va trebui să conducă activităţile operaţionale din spaţiul cibernetic în aceeaşi manieră în care procedează cu operaţiunile militare de pe uscat, de pe apă sau din aer.
Spaţiul cibernetic reprezintă una din zonele de activitate NATO cu cea mai mare schimbare de dinamică, şi asta, printre altele, datorită faptului că domeniul are parte de schimbări de reglementare cu o dezvoltare extrem de intensă. Conform sursei citate, la nivelul organizaţiei se lucrează încă la doctrina aferentă, însă simultan se dezvoltă şi activităţile de instruire necesare atingerii acestui scop. Practic, NATO a început să considere spaţiul cibernetic ca fiind un domeniu operaţional de activitate cu doar doi ani în urmă, la summit-ul de la Varşovia.
Această actualizare de politică NATO înseamnă, în termenii articolului 5 al Tratatului, că statele membre vor trebui să sară în ajutorul oricărui stat membru supus unui atac cibernetic care depăşeşte un anumit prag de intensitate. Declararea securităţii cibernetice drept domeniu operaţional înseamnă însă şi provocări. Una din cele mai importante este aceea că statele membre vor trebui să-şi dezvolte propriile capabilităţi de apărare cibernetică.
În acelaşi timp, recent, SUA au anunţat că îşi va pune tehnologia de război cibernetic şi instrumentele software aferente la dispoziţia organizaţiei pentru a o ajuta să facă faţă ameninţărilor cibernetice. Oferta vine la scurt timp după ce SUA, Marea Britanie şi alte ţări membre au acuzat serviciul de spionaj militar al Rusiei de ţintirea unor instituţii politice, de afaceri, media şi sportive în cadrul unor atacuri cibernetice coordonate între anii 2025 şi 2018.
Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a declarat recent că Marea Britanie şi Danemarca au convenit la rândul lor să ajute organizaţia în activitatea de securitate cibernetică, şi că se aşteaptă ca şi alte ţări membre să le urmeze exemplul. Rămâne de văzut ce rol va juca în această conjunctură România, o ţară care pe parte de inteligenţă în lupta contra atacurilor cibernetice poate avea o contribuţie reprezentativă.
