Cu o lună în urmă, firma de consultanţă Deloitte a publicat ediţia pentru 2015 a previziunilor sale anuale legate de evoluţia tehnologiei, domeniului media şi comunicaţiilor la nivel mondial. Astfel de previziuni par, însă, a se potrivi doar foarte puţin cu realitatea din România, aşa cum atestă rapoarte publicate de alte firme din aşa-numitul grup al celor patru mari.
Ce spun previziunile
Potrivit raportului Deloitte Global, 2015 va fi anul în care companiile vor fi înaintea consumatorilor în ceea ce priveşte adoptarea noilor tehnologii precum tiparul 3D, Internetul Tuturor Lucrurilor şi dronele. Mai mult, contrar previziunilor anterioare privind stagnarea vânzărilor de telefoane smart, Deloitte Global prezice că în 2015 vor avea loc un miliard de upgrade-uri, lucru care arată că piaţa nu și-a atins încă nivelul de maturitate sau stagnare.
Tendința de îmbrățișare în masă a tehnologiei din ultimul deceniu a început să apună, cu excepția tehnologiei portabile (ex. ochelarii smart), care a înregistrat o ușoară creștere. Ca atare, în 2015, Deloitte Global prezice că balanța se va înclina în favoarea companiilor, care vor adopta tehnologia portabilă, tiparul 3D, dronele şi Internetul tuturor lucrurilor, conducând astfel la satisfacerea mai multor nevoi şi la generarea de vânzări mai mari pentru segmentul de business, față de cel destinat utilizatorilor.
În 2015, peste 60% dintr-un miliard de dispozitive wireless, la nivel global, vor fi achiziționate, plătite şi utilizate de companii. Hardware-ul specific pentru Internetul Tuturor Lucrurilor este estimat la 10 miliarde USD, dar piața de servicii dedicate segmentului de business activate de aceste sisteme valorează 70 de miliarde USD.
În zona de telecomunicaţii, sfârşitul anului 2015 va reprezenta apogeul plăților prin intermediul telefoanelor mobile pentru achizițiile din magazine, la nivel mondial. Acesta va fi primul an în care numeroasele cerințe care să conducă la adoptarea lor în masă vor fi abordate suficient, pentru asatisface cerințele instituţiilor financiare, ale comercianţilor, ale consumatorilor şi ale vânzătorilor de tehnologie. În 2015, în jur de 10% din totalul smartphone-urilor utilizate la nivel global vor fi folosite pentru efectuarea plăţilor în magazine cel puţin o dată pe lună, comparativ cu mai puţin de 0,1% ), la jumătatea lui 2014, când erau utilizate aproape 450 de milioane de smartphone-uri, mai ales de către utilizatorii avangardişti din Japonia.
Mai mult, peste un miliard de telefoane smart vor avea parte de upgrade-uri – 1,35 miliarde de telefoane smart vor fi vândute la nivel mondial în 2015, dar peste un miliard dintre acestea vor reprezenta al doilea telefon, mai performant, pentru cei care deja au unul. Ciclul de upgradare s-ar putea prelungi, dar mărimea ecranului, viteza, spaţiul de stocare, software-ul şi design-ul vor continua să genereze vânzări.
Nu în ultimul rând, prăpastia conectivităţii se va adânci, în timp ce adoptarea gigabit-ului pentru Internet câştigă teren. La nivel global, numărul locuinţelor cu banda largă pentru Internet va creşte cu 2% la 725 de milioane, iar viteza medie va crește în majoritatea ţărilor cu 20%. Prăpastia dintre utilizatorii cu acces la viteză mare şi cei cu viteză rudimentară va continua să se adâncească în 2015, oferind experienţe diferite pentru utilizatori, în special cu privire la aplicaţiile cu banda largă, precum streaming video.
Unde intervine realitatea
Referindu-se la domeniul evoluţiei tehnologiei, o altă mare firmă din grupul celor patru, KPMG, are o părere oarecum nuanţat. Conform unui raport publicat cu câteva zile în urmă, chiar dacă majoritatea companiilor acceptă caracterul disruptiv al erei digitale, foarte puţine dintre acestea sunt actualmente şi pregătite să abordeze eficient un astfel de fenomen.
Mai concret, doar 36% din companiile intervievate de KPMG la nivel global dispun în acest moment de o strategie digitală de afaceri la nivelul uneia sau mai multora din segmentele de activitate. Mai mult, doar opt la sută dintre companii dispun de o strategie la nivelul întregii organizaţii. Motivul invocat de respondenţi este acela al dificultăţii de înţelegere a fenomenului la toate nivelurile organizaţiei şi a ameninţărilor şi oportunităţilor induse de acest fenomen, iar, prin aceasta, de generare a unui parcurs de urmat pentru abordarea cu succes a provocărilor legate de implementarea schimbării.
Din nefericire, atunci când e vorba de transformare în mediul digital, viteza este crucială. Iar aici, conform KPMG, directorii IT sunt cei care joacă un rol esenţial prin găsirea celor mai potrivite planuri de acţiune care să permită organizaţiilor din care fac parte să traducă ideile lansate mai rapid în produse şi servicii noi adresate pieţei.
Ei bine, exact în acest punct KPMG ajunge la aceeaşi concluzie cu multe alte studii efectuate în ultima vreme. Anume aceea că principalul obstacol, de fapt, în calea transformării digitale este acela al lipsei de oameni cu abilităţile necesare pentru a traduce în fapte astfel de strategii şi planuri de acţiune. “Dată fiind competiţia acerbă de pe piaţa muncii, organizaţiile trebuie să se dovedească extrem de inteligente în atingerea ţelurilor lor legate de achiziţia de talente,” se spune în studiul KPMG. “Unele îmbunătăţiri pot proveni din interior, pe calea dezvoltării profesionale a personalului IT existent sau a recrutării de talente din alte departamente. Însă companiile mai au la îndemână şi alte căi, precum externalizarea sau achiziţiile strategice. Ca o regulă, în viitorul extrem de apropiat ele vor fi nevoite să apeleze la un mix de astfel de opţiuni ca să extragă pe deplin valoare din eforturile depuse în sensul transformării digitale.”
Realitatea românească
Şi aici, ca în multe alte situaţii, România prezintă caracteristici aparte. Cum transformarea digitală studiată de KPMG şi prezisă prin cifre de Deloitte presupune multă inovaţie, talente şi abilităţi, multe dintre acestea noi, un alt studiu publicat de Deloitte la sfârşitul anului trecut arată cum stă situaţia în fapt pentru România.
Conform studiului, efectuat prin interviuri cu câteva sute de preşedinţi de consilii de administraţie ai unor companii mari de pe piaţa locală, printre problemele care ii preocupă cel mai puțin pe preşedinţii consiliilor administrative se numără inovaţia, talentele, planificarea succesiunii la conducerea companiei, concurența și mediul, întrucât niciunul dintre respondenţii români nu au arătat interes față de aceste subiecte. Mai mult, aceste subiecte nu reprezintă priorități nici în viitorul apropiat.
“Este surprinzător să vedem că, deși directorii consideră strategia și performanța drept probleme esențiale, atunci când vine vorba de talente și planificarea succesiunii, aceste teme lipsesc din agenda lor, ceea ce poate contrazice intuiția, în multe privințe,” se arată în studiu. “De asemenea, în contextul discuțiilor recente legate de incidente privind securitatea informațională și furtul de date, este surprinzător că nu vedem un număr mai mare de directori luând în calcul riscurile asociate acestei probleme. Incapacitatea de a lua măsuri preventive în vederea protejării contra atacurilor informatice implică riscuri enorme pentru organizații. Aceste riscuri pot expune organizațiile la deficiențe de control intern și risc reputațional, care, în ultimă instanță, pot duce la pierderi financiare”.
Aşadar, dacă la nivel global imaginea este cea a unei direcţii încă în bună măsură vagi privind evoluţiile viitoare legate de conexiunea tehnologie-societate, cu tot ce înseamnă aceasta, la nivelul României lucrurile par a sta mult mai simplu, deoarece pe plaiuri mioritice pare să continue dominaţia principiului care spune că “fiecare se descurcă cum poate”. Ce va însemna asta într-un univers tot mai digital, rămâne de văzut în foarte scurt timp.
De Bogdan Marchidanu
