Gartner a publicat recent principalele zece tendinţe tehnologice strategice pentru anul 2019 şi următorii patru ani, până în 2023. Deloc surprinzător, tehnologii precum blockchain, quantum computing, augmented analytics şi inteligenţa artificială sunt văzute a alimenta fenomene disruptive pe piaţă şi a crea noi modele de afaceri. Există însă şi alte tendinţe mai puţin evidente care vor marca piaţa şi evoluţia acesteia.
“Viitorul apropiat va fi caracterizat de dispozitive inteligente care furnizează servicii digitale tot mai relevante pretutindeni,” a declarat David Cearley, vicepreşedinte Gartner cu ocazia simpozionului anual Gartner 2018 ţinut în Orlando, Florida. “Noi numim acest fenomen interconectarea digitală inteligentă. Inteligentă de la faptul că inteligenţa artificială există practic în orice tehnologie, generând noi categorii tehnologice. Digitală deoarece universurile fizic şi digital se amestecă tot mai mult şi generează un univers aparte. Iar interconectare deoarece se vor exploata tot mai eficient conexiunile dintre grupuri de oameni, afaceri, dispozitive şi servicii.”
O primă tendinţă este cea legată de lucrurile autonome. Îndiferent că e vorbab de maşini sau roboţi, lucrurile autonome folosesc inteligenţa artificială pentru a îndeplini sarcini realizate tradiţional de oameni. Conform Gartner, există cinci tipuri de lucruri autonome: roboţi, vehicole, drone, aplicaţii şi agenţi. Cele cinci tipuri de lucruri se manifestă în patru medii: pe mare, pe uscat, în aer şi în mediul digital. Practic fiecare aplicaţie, serviciu şi obiect IoT va incorpora o formă de inteligenţă artificială pentru automatizarea sau augmentarea proceselor sau acţiunilor umane. În plus, lucrurile autonome colaborative, cum ar fi roiurile de drone, vor determina tot mai mult viitorul sistemelor IA.
O a doua tendinţă este legată de augmented analytics. Această tehnologie de analiză avansată şi inteligentă a datelor reprezintă un al treilea val major pentru zona de analytics, pe măsură ce analiştii de date folosesc algoritmi automaţi tot mai sofisticaţi pentru a explora noi ipoteze. Aici ştiinţa datelor şi platformele de machine learning au transformat modul în care firmele obţin informaţii relevante din analiza de date. Gartner prevede că în anul 2020 mai bine de 40% din sarcinile operaţionale desfăşurate în zona de ştiinţă a datelor vor fi automatizate, ceea ce va duce la productivitate crescută şi folosire mai largă a instrumentelor de către analiştii de date.
A treia tendinţă este cea legată de dezvoltare alimentată de IA(inteligență artificială). Dezvoltarea alimentată de IA se referă la instrumente, tehnologii şi bune practici de incorporare IA în aplicaţii şi la folosirea IA pentru crearea de instrumente folosite în procesele de dezvoltare. Gartner identifică trei dimensiuni ale fenomenului. Instrumentele folosite la construirea de soluţii alimentate de IA se vor extinde tot mai mult de la zona de analişti de date (infrastructură IA, platforme IA) la zona comunităţii de dezvoltatori profesionişti (platforme şi servicii IA). Apoi instrumentele folosite la construirea de soluţii alimentate de IA vor căpăta capabilităţi IA care să asiste dezvoltatorii profesionişti şi să automatizeze sarcinile legate de dezvoltarea de soluţii pe bază de IA. În fine, instrumentele bazate pe IA vor evolua de la automatizarea funcţiilor legate de dezvoltarea de aplicaţii la a fi înzestrate cu expertiză profesională pentru a se putea automatiza activităţi superioare celor care aparţin zonei de dezvoltare aplicaţii, de la dezvoltare generală la proiectarea de soluţii de afaceri.
A patra tendinţă este denumită de Gartner cu termenul de “gemeni digitali”. Termenul înseamnă o reprezentare digitală care reflectă un obiect, proces sau sistem din viaţa reală. Gemenii digitali pot fi conectaţi pentru crearea de gemeni ai unor sisteme mai largi, cum sunt o centrală de producere energie sau un oraş. Chiar dacă gemenii digitali, ca şi idee, nu înseamnă o noutate, ei datând încă de la începuturile proiectării asistate de calculator, gemenii digitali de azi se diferenţiază prin robusteţea modelelor, legătura cu universul real în scop de monitorizare şi control, aplicarea de big data analytics pentru extragerea de noi oportunităţi de afaceri şi abilitatea de interacţiune cu ei şi de evaluare a scenariilor “ce-ar fi dacă”. Tendinţa principală va fi aceea de concentrare pe gemeni digitali în IoT, fapt care ar putea duce la îmbunătăţirea luării de decizii prin furnizarea de informaţii legate de mentenanţa, fiabilitatea şi creşterea eficienţei unui produs. Vor apărea gemeni digitali ai organizaţiei în scop de creare de modele de procese organizaţionale pentru sporirea eficienţei proceselor organizaţionale şi monitorizarea acestora în timp real.
A cincea tendinţă este legată de creşterea capabilităţilor de procesare la marginea reţelei (edge computing). O bună parte a dezvoltării acestei tehnologii este rezultatul nevoii ca sistemele IoT să furnizeze capabilităţi deconectate sau distribuite în universul IoT. O astfel de topologie a lucrului în reţea va adresa provocări care variază de la nevoia de reducere a costurilor WAN la micşorarea nivelelor inacceptabile de latenţă a reţelei. Mai mult, ea va permite dezvoltarea de afaceri digitale şi soluţii IT speciale. Gartner se aşteaptă ca în următorul deceniu să se manifeste o creştere constantă a incorporării de senzori, capabilităţi de stocare date, capabilităţi de procesare şi de inteligenţă artificială în dispozitive edge. În general, inteligenţa se va deplasa către marginea reţelelor printr-o varietate de dispozitive endpoint, de la dispozitive industriale la telefoane inteligente.
A şasea tendinţă, foarte interesantă, este cea legată de tehnologiile care sporesc experienţele. Gartner prevede că în următorul deceniu platformele conversaţionale vor schimba modul în care utilizatorii interacţionează cu lume, iar tehnologii precum realitatea augmentată, realitatea mixtă şi realitatea virtuală vor conduce la noi experienţe ale acestora. În următorii cinci ani, 70% din firme vor testa tehnologii de sporire a experienţelor clienţilor de tip corporate şi a consumatorilor finali, în vreme ce 25% dintre ele vor folosi astfel de tehnologii în producţie. Platformele conversaţionale ale viitorului vor incorpora canale senzoriale extinse care vor permite platformelor să detecteze emoţii umane bazate pe expresii faciale şi să devină tot mai conversaţionale în interacţiunile cu oamenii.
A şaptea tendinţă este legată de blockchain. Prin felul în care este concepută, tehnologia permite scăderea costurilor, reducerea timpilor de reglementare tranzacţii şi îmbunătăţirea fluxurilor monetare. Actualmente modelele blockchain pure sunt încă imature şi dificil de scalat. Gartner afirmă însă că firmele ar trebui să înceapă evaluarea acestei tehnologii, care se estimează că va genera o valoare de peste 3000 miliarde dolari până în 2030.
A opta tendinţă este cea a spaţiilor inteligente de lucru. Gartner afirmă că pe măsură ce tehnologia va fi tot mai integrată în viaţa cotidiană a oamenilor, spaţiile de lucru inteligente vor cunoaşte o adopţie accelerată. Aceste spaţii vor evolua de-a lungul a cinci dimensiuni cheie: deschidere, conectivitate, coordonare, inteligenţă şi scop final. Cel mai vast exemplu de spaţiu inteligent este cel al oraşului inteligent, în cadrul căruia sunt proiectate zone care combină comunităţi de afaceri, rezidenţiale şi industriale prin folosirea ecosistemelor urbane inteligente, toate aceste zone având legături solide către colaborarea socială şi comunitară.
A noua tendinţă, una foarte importantă şi nu neapărat legată de tehnologie, este legată de etica digitală şi sporirea confidenţialităţii datelor. Consumatorii vor fi din ce în ce mai consştienţi de valoarea informaţiilor lor personale şi sunt tot mai preocupaţi de modul în care aceste date sunt folosite de entităţile publice şi private. Conform Gartner, firmele care nu acordă atenţie acestui fapt riscă o ripostă dură din partea consumatorilor. Autorităţile publice emit din ce în ce mai multe reglementări faţă de care firmele trebuie să se conformeze. Ca atare, firmele vor fi nevoite să câştige şi să întreţină la cote ridicate încrederea consumatorilor pentru a avea succes. Mai mult, ele vor fi din ce în ce mai mult nevoite să-şi adapteze valorile interne pentru a se asigura că aceşti consumatori le socotesc de încredere.
În fine, dar nu în ultimul rând, a zecea tendinţă se referă la quantum computing. Este vorba de acea procesare inedită de date bazată pe starea cuantică a particolelor subatomice care reprezintă informaţiile ca pe elemente denumite biţi cuantici sau “qubiţi”. Astfel de computere pot citi librării întregi de documente simultan, faţă de maniera liniară a computerelor clasice. Aici Gartner prevede că în următorul deceniu quantum computing va deveni un serviciu disponibil, accesibil şi de încredere, iar acest fapt va avea puterea de a transforma radical unele domenii de activitate umană.
