Ediţia CES din acest an a avut ca vedete, printre dispozitive tehnologice tradiţionale evoluate precum noi ecrane TV, noi dispozitive mobile etc., roboţii. Numai că acum nu a mai fost vorba de orice fel de roboţi, ci de exemplare din ce în ce mai reuşite de roboţi dotaţi cu un nivel de inteligenţă. Era inteligenţei artificiale ne aşteaptă pe toţi după colţ.

Un articol publicat la sfârşitul lui 2015 în revista Science a stârnit mari emoţii în lumea academică, dar şi în rândul celor preocupaţi de modul în care va arăta viitorul. Mai precis, articolul detalia modul în care o echipă de oameni de ştiinţă de la mai multe universităţi americane şi canadiene au dezvoltat un algoritm care surprinde abilităţile umane de învăţare, fapt care permite computerelor să recunoască şi să deseneze concepte vizuale simple de o manieră aproape nediferenţiabilă de cele realizate de fiinţele umane.
Ce înseamnă o astfel de invenţie? Un progres extrem de important în domeniul abilităţilor de învăţare ale maşinilor, de natură a scurta dramatic timpul de care computerele au nevoie pentru a “învăţa” concepte noi şi care extinde aria de ocupare a maşinilor cu sarcini de natură creativă. Mai concret, prin intermediul noului algoritm computerele sunt de acum capabile să înveţe un concept dintr-un număr mic de exemple pentru a efectua apoi un număr de sarcini, cum ar fi generarea de noi exemplificări ale conceptului sau chiar generarea de noi concepte din linia conceptului primar.
Evident, aşa cum declarau şi autorii invenţiei, că acest algoritm nu are darul de a face deja maşinile inteligente la nivelul fiinţelor umane. Prin implementarea lui, generaţia următoare de roboţi (care în termeni temporali nu înseamnă mai mult de un an sau doi) va fi capabilă de conceptualizare la nivelul unui copil de câţiva ani. Cu toate astea, saltul este extrem de spectaculos, dacă avem în vedere, de pildă, că doar cu mai puţin de zece ani în urmă, când Ray Kurzweill publica celebra lui carte “Singularity is Near”, toate computerele de pe planetă, adunate într-un singur loc, nu ajungeau la capacitatea cognitivă a unui şoarece!
Progresele înregistrate în domeniul inteligenţei artificiale sunt deja suficient de importante şi de relevante ca acest subiect să intre pe agenda evenimentelor de importanţă majoră la scară planetară. La evenimentul din acest an de la Davos, de pildă, încheiat la sfârşitul lunii ianuarie, experţi din zona procesării avangardiste a datelor (aşa-numita zonă de quantum computing) anunţau deja că un prim sistem funcţional de tip quantum computing va apărea în lume până în 2020, deci în mai puţin de patru ani.
Ce va însemna asta, conform experţilor? Quantum computing, ca şi sistem funcţional, va schimba întreaga societate şi întreaga economie mondială. Implicit, va schimba vieţile tuturor oamenilor de pe planetă. O va face deoarece are capabilitatea de a găsi răspunsuri la unele din cele mai presante probleme ale omenirii. Acest domeniu de avangardă s-a dovedit suficient de interesant pentru unele autorităţi statale încât acestea să aloce fonduri importante menite cercetării.

Marea Britanie, de pildă, a investit până acum peste 270 milioane de lire sterline în dezvoltarea de tehnologii quantum (tehnologii care folosesc fotonul ca şi ingredient cheie), cu scopul de a se asigura că ţara devine epicentrul unei revoluţii tehnologice. Scopul final declarat este acela ca în mai puţin de zece ani computerele bazate pe această tehnologie să depăşească în performanţe computerele obişnuite, fapt care va duce, de exemplu, la noi dărâmări de bariere din calea inteligenţei artificiale, la descoperirea de noi terapii medicamentoase pentru tratarea unor boli din ce în ce mai complicate, şi aşa mai departe.
Lucrurile vor merge însă mult mai departe, conform acelorlaşi experţi. Computerele bazate pe folosirea luminii vor duce în mod inevitabil la transformarea radicală a modelelor IT&C de azi, la crearea de noi zone de desfăşurare a afacerilor, dar şi la apariţia de pieţe noi pentru afaceri. Cel puţin aceasta este latura benefică a instrumentului numit inteligenţă artificială pentru viitorul care, aproape brusc, a devenit extrem de apropiat şi de previzibil.
Rămâne de văzut cum va arăta, în fapt, acest viitor în care inteligenţa artificială are toate şansele să explodeze. Unii dintre noi îl vor şi trăi, poate, pe propria piele. Deocamdată, aşa cum spun, de pildă, previziunile legate de asigurarea securităţii IT în faţa atacurilor cibernetice pentru anul curent, viaţa concretă arată că totul depinde care capăt al instrumentului numit IT evoluat este folosit: cel benefic sau cel malefic.
Cine îşi închipuie că dezvoltarea inteligenţei artificiale se face doar în scopuri benefice pentru omenire este ori naiv, ori complet rupt de realitate. Mai mult decât atât, istoria demonstrează că progresele tehnologice sunt mai degrabă apanajul intereselor malefice sau cel puţin egoiste decât al celor benefice sau altruiste.
În plus, nimeni nu ştie în acest moment cum vor acţiona în fapt maşinile dotate cu inteligenţă cognitivă. Vor sprijini ele eforturile oamenilor îndreptate spre îmbunătăţirea generală a vieţii sau se vor dovedi instrumente ale generării unei realităţi mult mai întunecate? Roboţeii simpatici şi inteligenţi prezentaţi la ediţia CES din acest an seamănă mai degrabă cu nişte ajutoare de nădejde pentru rezolvarea treburilor de zi cu zi ale oamenilor. De la CES au lipsit, însă, noile modele de drone inteligente de luptă intrate în dotarea unor armate. Întrebarea care se pune deja cu acuitate, din punctul meu de vedere, este: Care dintre cele două tipuri de maşini va ajunge să fie prevalent pe planetă în mai puţin de cinci ani?

De Bogdan Marchidanu