Atunci când termenul smart se aplică la oraşe, lucrurile devin extrem de complexe. Iar realitatea arată că o creştere aproape exponenţială a complexităţii duce la creşterea semnificativă a gradului de ameninţare la adresa acesteia. De aceea, măsurile de prevenire în cazul smart cities reprezintă o necesitate stringentă chiar înainte de digitizarea acestor oraşe.
Unde pot apărea ameninţările? Pentru asta, ar trebui să trecem într-o revistă succintă unde anume este nevoie ca sistemele să devină inteligente.
Un prim sistem este cel al transporturilor. Transporturile sunt cruciale pentru oraşe, însă generează poluare, costuri energetice, conduc la accidente şi victime umane şi necesită terenuri pentru infrastructură.
Transporturile publice inteligente oferă date în timp real despre programele de transport şi întârzierile din trafic. În cazul oamenilor care folosesc mijloace de transport individuale, cum sunt automobilele proprii, traficul inteligent, cel caracterizat de senzori de monitorizare stradali, drone şi sateliţi, oferă informaţii care ajută la deblocarea congestiilor prin controlarea semafoarelor şi mijloacelor de semnalizare pe baza condiţiilor în timp real.
Oraşele inteligente sunt caracterizate şi de clădiri inteligente. Astfel de clădiri dispun de o gamă largă de senzori care colectează date de mediu. Iar datele generate de senzori ajută la optimizarea managementului clădirii. De exemplu, prin intermediul lor curăţenia şi mentenanţa clădirii se realizează în funcţie de nevoi şi nu după un program anume. Datele trimise de senzori în sistemul de management permit găsirea oricărei persoane din incintă la orice moment. De asemenea, sistemul oferă salariaţilor din clădire posibilitatea de a-şi aplica propriile preferinţe tuturor dispozitivelor cu care interacţionează.
O altă zonă importantă pentru un oraş inteligent este cea a managementului apei. Sarcina de a livra apă la milioane de oameni nu este deloc uşoară. Iar aici tehnologia poate juca un rol major. Sistemele inteligente de furnizare apă analizează tiparele de utilizare a apei pentru a prevedea nevoi viitoare. De asemenea, senzorii implicaţi în proces evaluează automat calitatea apei şi detectează nevoile de mentenanţă în întreg sistemul de distribuţie.
Tehnologiile smart sunt, de asemenea, folosite la întărirea siguranţei publice. De exemplu, luminile stradale inteligente sunt gestionate la nivel central pentru adaptare la condiţii meteo şi pentru a semnala propriile nevoi de mentenanţă. Pe lângă asta, camerele de supraveghere a traficului de persoane şi de vehicole sunt esenţiale pentru oferirea de informaţii în timp real despre ceea ce se petrece în oraş.
Un alt sistem care contribuie la definirea unui oraş inteligent este cel de gestiune a deşeurilor, care, evident, trebuie să fie tot smart. De ce? Pe măsură ce planeta se urbanizează tot mai intens, cantitatea de deşeuri generată devine tot mai mare. Tehnologia poate interveni aici prin soluţii de data analytics care ajută la optimizarea colectării şi transportului deşeurilor. Există deja soluţii bazate pe senzori cu ajutorul cărora se identifică containerele de gunoi goale, care să fie evitate de vehicolele de transport gunoaie, şi identifică nivelul de gunoaie şi de miros aferent, asftel încât colectarea să se facă pe bază de nevoi. Unul din efecte, deloc de neglijat, este reducerea gradului de poluare generat de vehicolele de transport deşeuri.
Cele de mai sus sunt doar câteva din sistemele esenţiale pentru definirea unui oraş inteligent. Din nefericire, la adresa lor există ameninţări, care, conform analiştilor, nu pot decât să se multiplice în era digitală. De exemplu, teste efectuate în mai multe oraşe au arătat că multe sisteme inteligente de control trafic sunt vulnerabile la preluarea controlului. Prin aceasta, atacatorii pot disturba fluxurile de trafic şi crea incidente extrem de serioase în zone din oraş sau în întreaga localitate. Deşi un număr tot mai mare de sisteme smart noi dispun de mijloace adecvate de protecţie, cum ar fi criptarea de date, sistemele mai vechi deja instalate nu dispun de aşa ceva şi sunt greu de înlocuit fără o reconstrucţie majoră a arhitecturii stradale.
Atacurile împotriva sistemelor de distribuţie a apei pot avea şi ele consecinţe dezastruoase, de data asta cu efecte asupra sănătăţii locuitorilor unui oraş. Similar cu reţelele de energie, împotriva cărora au existat atacuri serioase în ultimii ani, sistemele de distribuţie a apei necesită o grijă aparte când vine vorba de protejare împotriva atacurilor de tip digital.
Şi lucrurile nu se opresc aici. Pătrunderea în sistemele centralizate de management al diverselor resurse ale unui oraş poate oferi unui hacker căi multiple de a crea haos, de la introducerea de viruşi software şi malware la introducerea de date false în sisteme pentru perturbarea funcţiilor normale ale acestora.
Mai mult, datele generate pentru îmbunătăţirea controlului traficului, de exemplu, pot fi utilizate de infractori pentru monitorizarea mişcărilor persoanelor individuale în scopuri criminale. Vorbim aici de posibilităţi multiple, de la simpla urmărire a mişcărilor persoanei până la acte de şantaj sau chiar de organizare a unei ambuscade.
Dispozitivele de tip wearable, tot mai utilizate de persoanele individuale, generează deja volume masive de date despre stilul de viaţă şi starea de sănătate a indivizilor. Multe firme folosesc deja astfel de dispozitive pentru a monitoriza permanent locaţia, deplasările şi starea de sănătate a salariaţilor. Accesul neautorizat la un astfel de volum de informaţii poate pune angajaţii în riscul ca datele astfel interceptate despre ei să fie folosite în scopuri discriminatorii.
Vulnerabilităţile acestor sisteme nu înseamnă, însă, doar oportunităţi pentru infractori. Oamenii de marketing nu stau nici ei cu mâinile în sân când e vorba de folosirea datelor. De pildă, multe magazine folosesc deja tehnologii de recunoaştere facială pentru a analiza demografia cumpărătorilor, pentru a identifica indivizii şi apoi pentru a aplica aceste informaţii în scop de oferire a unor experienţe personalizate de cumpărături. Astfel de date pot fi uşor folosite pentru influenţarea comportamentelor umane.
Cert este că, din pricina creşterii numărului de servicii critice digitizate în oraşele inteligente, suprafaţa de atac asupra lor devine din ce în ce mai mare. Cu cât este implicată mai mult tehnologia, cu atât creşte vulnerabilitatea infrastructurii şi serviciilor urbane. De aceea, securizarea sistemelor este esenţială încă din faza de planificare a arhitecturii lor.
Multe sisteme existente au în mod clar nevoie de actualizare de securitate, iar noile sisteme smart care sunt adăugate trebuie să fie atent gândite înainte de a fi incorporate într-o infrastructură critică. Oraşele devin tot mai mari, iar provocările induse de atâţia oameni inter-conectaţi au nevoie de soluţii care nu numai să adreseze aceste provocări, cât mai ales să nu genereze provocări noi. Iar timpul acţiunii este cel prezent. Asta pentru a minimiza eforturile viitoare, care se pot dovedi insurmontabile din punct de vedere al ceea ce înseamnă un oraş inteligent propice.
Citiți și:
Oraşele inteligente ale viitorului: Forţa transformaţională a tehnologiei şi datelor
IoT defineşte oraşele inteligente
