Când dezvoltați software, fie ca produs sau ca serviciu, există mai multe metodologii de lucru disponibile. Din 2009, din ce în ce mai mulți profesioniști IT au abandonat metoda tradițională Waterfall în favoarea implementării Agile, un mod de lucru care face fiecare etapă de dezvoltare independentă și implică testări continue pe tot parcursul ciclului de dezvoltare.
Această abordare a fost o alegere mai bună pentru companiile care doreau să crească eficiența și să reducă riscul, deoarece le-a permis dezvoltatorilor să îmbunătățească constant aplicațiile pe baza feedback-ului primit. Cu toate acestea, deși pare să ofere soluția perfectă pentru dezvoltare, au existat blocaje în desfășurare, deoarece uneori dezvoltatorii ar trebui să înceapă să lucreze de la început dacă se descoperă o problemă aproape de finalul unui proiect. Aceasta a însemnat, de asemenea, că testarea trebuie să fie lăsată până la sfârșitul procesului.
Astfel, pentru a integra metodologii agile în fiecare etapă de livrare a software-ului, Patrick Debois a venit cu o nouă abordare: DevOps. Necesitatea unui nou mod de a dezvolta software a apărut datorită succesului Agile. Atât furnizorii de servicii, cât și clienții au dorit să construiască și să acceseze soluții eficiente mai rapid și mai des. Acest lucru a influențat clar procesele de gestionare a lansărilor companiilor de software. În timp, au fost nevoiți să adopte noi modele pentru a ține pasul cu solicitările clienților: instrumente de integrare, automatizare pentru eficientizare și livrare continuă.
Pentru prima dată introdus în 2009, DevOps a devenit foarte popular, mai ales în ultimii ani, deoarece combină dezvoltarea și operațiunile, crescând astfel eficiența, reducând riscurile și oferind întregul pachet software.
În comparație cu Cascada și Agile, DevOps este un proces continuu și fără sfârșit de îmbunătățire a unui anumit produs. Creează colaborare între dezvoltare, operațiuni și testare, ceea ce duce la îmbunătățiri constante prin adoptarea Agile. Metodologia nu se bazează pe reguli și proceduri stricte. În schimb, se bazează pe colaborarea dintre unitățile de afaceri. Principiile sale includ măsurarea, cultura, automatizarea și partajarea.
Trecerea de la alte metodologii la DevOps nu este ușoară, dar companiile care gestionează această tranziție vor câștiga cu siguranță un avantaj competitiv. Există mai multe avantaje ale DevOps, atât pentru companiile care includ practicile sale în proiectele lor, cât și pentru clienții care beneficiază de software-ul rezultat.
Având o singură echipă ai cărei membri au un fond trans-funcțional și lucrează în colaborare, organizațiile care adoptă DevOps pot oferi soluții funcționale și creative în cel mai scurt timp. Din punct de vedere tehnic, cele mai notabile beneficii sunt rezolvarea mai rapidă a problemelor, mai puțin complexe pentru gestionarea echipelor și, desigur, livrarea continuă. Pe scurt, DevOps permite companiilor de software să facă mai mult. Există, de asemenea, beneficii culturale: echipe mai productive și oportunități de dezvoltare profesională pentru angajați, ce duc la o implicare mai mare.
În ceea ce privește companiile, DevOps oferă organizațiilor medii de operare mai stabile, colaborare internă îmbunătățită și mai mult timp pentru inovare și dezvoltare internă. Din acest motiv, metodologia pare să fi cucerit repede lumea dezvoltării de software, schimbând cultura IT și permițând companiilor să se concentreze mai mult pe furnizarea rapidă de servicii IT. Scopul este acela de a eficientiza ciclul de viață al dezvoltării sistemului, oferind în același timp corecții, noi funcții sau actualizări care sunt aliniate cerințelor de afaceri. Cu toate acestea, deoarece tehnologia este încă nouă, înainte de a încerca să o implementeze, companiile ar trebui să învețe mai întâi despre ea, să înțeleagă ce este DevOps și, mai important, ce nu este.
