Conștientizarea tendințelor tehnologice este o abilitate ce permite companiilor să crească într-un mod organic. Astfel, acceptarea și implementarea lor pot fi privite ca oportunități de dezvoltare. Acum, la început de an, Axis Communications a identificat cinci tendințe tehnologice care vor fi active în anul 2020.
1. Dispozitive conectate
Faptul că miliarde de dispozitive sunt deja conectate la rețea și că numărul acestora continuă să crească nu mai este o noutate pentru nimeni. Dar, natura și cerințele acestora au implicații. Un exemplu este cel al mașinilor autonome, care pot lua în urma unor calcule complexe și a unor medii externe (semne rutiere, senzori, etc) decizii ce sunt procesare în miimi de secundă. Și asta fară a se apela la un centru de date, pentru a nu pierde timpul cu transferul de date. La fel se întâmplă și cu industria supravegherii video. Dacă trebuie să ne îndreptăm către proactiv și nu reactiv, să trecem la prevenție, este nevoie ca mult mai multe date și calcule să se întâmple la nivelul camerei.
2. Puterea de procesare
Este nevoie de hardware și software dedicate și optimizate, proiectate pentru o aplicație specifică. Aceste două elemente sunt esențiale pentru trecerea la un nou nivel de computing. Dispozitivele conectate de ultimă generație vor avea nevoie de o putere de calcul crescută și vor fi proiectate în mod special din siliciu, motiv pentru care Axis continuă să investească în propriul cip, mai exact un „system-on-chip” – specific pentru nevoile de supraveghere video ale zilelor noastre și ale viitorului. Spre exemplu, cea mai recentă iterație, ARTPEC-7, este proiectat pentru a fi folosit preponderent în echipamente de securitate.
Conceptul de Artificial Intelligence (AI) integrat va evolua și el. Pentru toate companiile care lucrează cu AI, machine learning sau deep learning, lucruri care acum câțiva ani păreau de domeniul SF au ajuns astăzi o realitate. Aprecierea acestei tehnologii va crește o dată cu creșterea utilizării ei de către utilizatori. Dar pentru asta este nevoie ca aceste echipamente să fie făcute mai ușoare, să necesite mai puțină memorie și putere de calcul.
3. Încredere în viitor
Încrederea are multe aspecte. Avem nevoie ca în 2020 organizațiile să colecteze și să utilizeze datele noastre în mod responsabil, iar dispozitivele și datele să fie protejate de infracțiuni informatice. Încrederea va fi vitală pentru dezvoltarea oricărei companii.
Probleme legate de confidențialitatea datelor personale vor continua să fie subiect de dezbatere în întreaga lume în 2020. În timp ce tehnologii precum dynamic anonymization și masking pot fi folosite pentru a proteja confidențialitatea datelor, legile sunt inconsistente de-a lungul țărilor și regiunilor. Nevoia de a naviga către un cadru internațional de securitate va deveni o prioritate pentru companiile ce activează în industria de securitate.
4. Reglementare: folosirea corectă a tehnologiei
Procesul de reglementare este dificil, aproape imposibil. Dar este mult mai la îndemână reglementarea utilizării tehnologiei. Să luăm de exemplu recunoașterea facială. În anumite cazuri, de exemplu urmărirea unei persoane suspecte pe un aeroport poate fi un proces eficient și inofensiv din partea autorităților. Însă, nu același lucru se poate spune despre monitorizarea locuitorilor unui oraș. Tehnologia este aceeși, dar scopul în care ea este folosită diferă.
Regulamentele trebuie să țină pasul cu progresele tehnologice, iar guvernele vor avea responsabilitatea de a analiza fiecare scenariu de folosire. Este un peisaj dinamic în care industria va trebui să navigheze și în care etica în afaceri va continua să fie analizată intens.
5. Diversitate de rețea
Ca rezultat direct al unor complexități de reglementare, confidențialitate și securitate cibernetică, vedem o îndepărtare a conceptului de Open Internet în ultimele două decenii. În timp ce Internetul și serviciile publice de cloud vor rămâne parte a modului în care transferăm, analizăm și stocăm datele, cloudul privat sau hibrid va continua să crească. Vedem o creștere a „insulelor inteligente”, în care sistemele pentru aplicații specifice au conexiuni limitate și directe la alte sisteme interdependente.
