Recent, Forrester Research descria industria de cloud privat ca fiind sănătoasă, în creştere şi din ce în ce mai competitivă. Acestea sunt, de fapt, premisele maturizării oricărui concept existent pe piaţă.
De unde vine o asemenea apreciere precum cea de mai sus? Un recent raport privitor la adopţia cloud computing în mediul de afaceri, emis de compania de cercetare a pieţei, avea ca principal rezultat faptul că utilizatorii au început în număr mare să nu mai pună la îndoială cloud computing ca o alegere tehnologică valabilă. Mai mult, în tot mai multe organizaţii, cloud computing reprezintă prima alegere atunci când vine vorba de tehnologie.
Concluzii precum cea de mai sus se înscriu în tendinţa generală de evoluţie a pieţei de cloud computing şi, mai ales, de previziune pentru viitor. Cu toate astea, este nevoie aici de efectuarea câtorva amendamente, deoarece situaţia este suficient de nuanţată încât să fie nevoie de menţiuni speciale. Iar una din aceste menţiuni este aceea că, de fapt, dezvoltarea cloud-ului se face în special sub forma cloud-ului hibrid, adică a acelui concept tehnologic care utilizează un mix optim între servicii de tip cloud şi arhitecturi IT clasice, instalate la sediul companiei.
O a doua menţiune importantă este aceea că perspectivele optimiste legate de cloud computing în mediul de afaceri nu se referă decât în foarte mică măsură la cloud-ul public. Spectrul de cloud public este dominat la ora actuală de Amazon Web Services şi Microsoft Azure, însă multe organizaţii potenţial beneficiare ale unor astfel de servicii în cloud public continuă să fie reticente atunci când se pune problema de a-şi încredinţa datele terţilor.
Pe acest fond evolutiv general, cei care au înflorit cu adevărat sunt furnizorii de cloud privat. Mai exact, furnizorii de servicii de infrastructură, platformă şi software dedicaţi unui singur client sau unei game restrânse de utilizatori, de obicei complementari. De ce o asemenea evoluţie? Conform Forrester, principalul motiv este acela că în cazul unui furnizor dedicat, clientul nu este obligat să folosească resurse în comun cu alţii. Un mediu de cloud privat include infrastructură virtualizată – cum este cea de procesare şi stocare date – pe care utilizatorii o pot accesa într-o manieră de tip auto-servire. Ca atare, orice utilizator îşi poate pune problema ce tip de cloud privat este cel mai potrivit pentru el?
Una din variantele existente la ora actuală este aceea a platformelor de management exclusiv software în cloud privat, platforme care “încununează” hardware-ul existent la sediul clientului. Această variantă de cloud privat automatizează provizionarea de resurse, gestionează accesul către resursele infrastructurii IT şi monitorizează utilizarea acestora din urmă. În mod tipic, este cea mai bună variantă pentru organizaţiile care şi-au actualizat recent partea de hardware şi au un mare procent din infrastructura lor virtualizată.
O altă variantă este aceea a sistemelor convergente pre-integrate. Forrester estimează că aproximativ 13% din piaţa globală de cloud privat este constituită din sisteme care sunt vândute sub formă de pachete combinate hardware şi software. Astfel de pachete includ în mod tipic o infrastructură hardware ce dispune de resurse de procesare, stocare şi transmisie date, împreună cu software de management ce include capabilităţi de automatizare. Conform Forrester, astfel de pachete ar putea fi botezate “calea rapidă” către cloud-ul privat.
Astfel de sisteme convergente pre-integrate sunt ideale pentru clienţii care doresc să acorde prioritate schimbărilor organizaţionale atunci când adoptă o arhitectură cloud. De asemenea, ele sunt ideale pentru clienţii care doresc o platformă relativ simplă care să rămână instalată la sediul lor operaţional.
În fine, o a treia variantă este reprezentată de cloud-ul privat gestionat. Asta înseamnă tot pachete combinate hardware/software plasate la sediul clientului, cu marea diferenţă că în acest caz pachetele sunt gestionate de furnizorul de servicii. Conform acestui model operaţional, furnizorul oferă suport tehnic, mentenanţă, actualizări şi chiar gestiune de la distanţă a cloud-ului privat. Este o modalitate pentru o organizaţie, în special pentru una care nu dispune de personal adecvat, de a translata responsabilitatea cloud-ului privat către furnizorul de servicii. În plus, uneori furnizorii ajung să ofere servicii şi mai sus pe scara importanţei, cum ar fi acela de gestionare a aplicaţiilor software care rulează în cloud.
Desigur, mai există şi o altă opţiune faţă de cele descrise mai sus. Clienţii pot alege itinerarul pur de tip open source. Cu alte cuvinte, pot lua o platformă de tip OpenStack sau Apache CloudStack, pot descărca codul în mod gratuit şi pot instala platforma. Unde e problema? Un astfel de proces presupune ore îndelungate de muncă specializată şi foarte mult talent tehnic.
Tocmai existenţa mai multor variante posibile de operare în cloud a dus şi la apariţia unei alte tendinţe care are toate şansele să se intensifice în viitor. Anume aceea a brokerajului de servicii cloud. Conform Gartner, brokerajul de servicii cloud este definit ca un serviciu intermediar care acoperă distanţa dintre furnizorii de servicii cloud şi organizaţiile care folosesc astfel de servicii.
Ce fac astfel de brokeri? În principal, ei îndeplinesc trei funcţiuni primare: agregarea serviciilor cloud disparate, integrarea serviciilor cloud în infrastructurile existente şi personalizarea serviciilor cloud astfel încât să fie satisfăcute cerinţele specifice ale oricărui client. Un astfel de broker, de pildă, poate evalua dacă o firmă este pregătită pentru mediul cloud, după care poate identifica serviciile specifice de care aceasta are nevoie. În plus, un broker de servicii cloud poate negocia contracte între furnizorii de cloud şi utilizatorii finali.
Rolul unui astfel de broker este similar rolului pe care îl juca în mediul IT tradiţional reseller-ul de soluţii IT cu valoare adăugată (VAR) sau consultantul specializat. Este foarte posibil ca evoluţia acestor brokeri să fie similară cu cea a reselleri-lor de odinioară. Mai exact, ca ea să însemne proliferarea lor pentru acoperirea nevoilor existente pe piaţă. Cu o singură condiţie: pentru a avea succes în noul mediu cloud, un broker va fi obligat să cunoască la perfecţie tot ce este mai nou în domeniul tehnologic, pentru a şti exact cum să acopere nevoile clientului final. Simpla cunoaştere a produselor şi a clientului nu va mai fi suficientă. Să fie aceasta modalitatea prin care modelul cloud computing va ajunge să se impună şi în România?
de Bogdan Marchidanu
