Cu câteva zile în urmă, gigantul financiar JP Morgan, una din cele mai mari bănci de investiţii din lume, a anunţat că va adopta lucrul de la distanţă ca modalitate permanentă de lucru pentru angajaţii săi. Ca un corolar, banca a anunţat că angajaţii vor putea să aleagă cum doresc să alterneze lucrul de acasă cu lucrul de la birourile băncii.
Practic, după încheierea pandemiei Covid 19, celor peste 60.000 de angajaţi ai instituţiei din întreaga lume nu li se va cere să mai revină la birou permanent. Lor li se va da ocazia să alterneze munca de la domiciliu cu munca la birou într-o manieră care li se potriveşte cel mai bine. Asta înseamnă, conform conducerii băncii, un model rotaţional care poate însemna lucrul de acasă o săptămână sau două pe lună, sau lucrul de acasă două zile pe săptămână.
Mulţi analişti sunt de părere că mutarea JP Morgan va crea valuri nu doar în industria bancară. Practic, multe alte firme se vor grăbi să urmeze exemplul băncii de investiţii pentru a nu fi lăsate în urmă. Printre rezultatele cele mai notabile se va număra acela al eliberării multor spaţii de birouri în zone tradiţionale de birouri.
Chiar dacă România este departe de ceea ce se întâmplă în ţările avansate, fenomene precum cel generat de JP Morgan încep deja să se manifeste în ultima perioadă. Conform presei locale, lucrul de la distanţă a început să capete amploare, iar cu o perspectivă incertă legată de finalul pandemiei Covid 19, o astfel de modalitate de lucru are toate şansele să se amplifice.
Iar acest fapt va ridica rapid, ca şi în cazul menţionat mai sus, problema reducerii spaţiilor pentru birouri şi a amplorii noilor construcţii de clădiri pentru birouri. O problemă cu o însemnătate aparte pentru România, o ţară unde construcţiile continuă să reprezinte o felie extrem de mare din plăcinta economică.
